Destinație · Tot Sistemul Solar

Călătorie prin Sistemul Solar: Marele Tur pe lângă fiecare planetă

Marele Tur este zborul LIFTONAUT care vizitează totul: Luna, toate planetele de la Mercur la Neptun, sateliții mari, centura de asteroizi și Pluto, în circa 26 de minute, cu un ghid și cu fiecare lume exact unde se află în ziua lansării.

Actualizat pe 29 oct. 20264 min de citit

Saturn și inelele lui ridicându-se deasupra botului întunecat al navei LIFTONAUT, văzute de camera de bord
Captură reală din simulatorul LIFTONAUT Saturn, văzut de camera de bord, în Marele Tur.

Nicio navă reală nu a făcut vreodată acest drum într-o singură misiune. Sondele Voyager au trecut pe lângă planetele gigant pe parcursul a doisprezece ani, iar New Horizons a avut nevoie de peste nouă ani ca să ajungă la Pluto. Marele Tur comprimă timpul și păstrează restul real: distanțele, pozițiile, lumina Soarelui la fiecare oprire.

Mai jos găsești traseul, ce afli la fiecare oprire și cum alegi între Marele Tur și Sistemul Solar complet.

Marele Tur pe scurt: opriri, ordine, minute

Traseul vizitează lumile în această ordine, întâi spre Soare, apoi spre exterior:

  1. Luna, la plecarea de pe orbita Pământului.
  2. Venus și Mercur, planetele stâncoase interioare, mai aproape de Soare.
  3. Marte, apoi traversarea centurii de asteroizi.
  4. Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun, giganții.
  5. Pluto, punctul cel mai îndepărtat, înainte ca nava să se întoarcă acasă.

La fiecare planetă nava se apropie treptat și face o orbită completă, în timp ce ghidul explică ce vezi. Zborul se încheie cu reintrarea și aterizarea pe aceeași rampă, la circa 26 de minute după sondajul GO/NO-GO.

Planetele interioare: Luna, Venus, Mercur

După Lună, nava pornește spre Soare. Nicio planetă nu se apropie de Pământ mai mult decât Venus, uneori la doar 38 de milioane de km, și nici una nu e mai fierbinte: circa 464 °C la sol, destul cât să topească plumbul, pentru că aerul ei gros, de dioxid de carbon, reține căldura. Presiunea de acolo e de 92 de ori cât a Pământului, iar nicio sondă n-a rezistat la suprafață mai mult de circa două ore. Venus se rotește și invers, așa că Soarele răsare la vest.

Venus acoperită complet de nori palizi și învolburați, fotografiată în lumină ultravioletă și portocalie
Venus învelită în nori, fotografiată de Mariner 10 în 1974. Foto: NASA/JPL-Caltech · Mariner 10, 1974 · Domeniu public · NASA

Mercur, cea mai mică planetă, ocolește Soarele în doar 88 de zile. Ziua sunt 430 °C, iar noaptea −180 °C, și totuși oamenii de știință cred că în craterele de la poli, mereu în umbră, există gheață de apă. De acolo, Soarele pare de două-trei ori mai mare decât de acasă.

Marte și centura de asteroizi

Marte e roșie pentru că mineralele de fier din praful ei au ruginit. Treci pe lângă Olympus Mons, cel mai mare vulcan cunoscut din Sistemul Solar, iar ghidul îți povestește despre Perseverance, care a aterizat în craterul Jezero în 2021. Urmează centura de asteroizi, despre care se estimează că ar conține peste un milion de asteroizi mai mari de 1 km. Nu seamănă deloc cu filmele: doi asteroizi vecini se află în medie la o distanță de peste trei ori cât cea dintre Pământ și Lună. Mai multe în pagina despre călătoria pe Marte.

Giganții: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun

În Jupiter ar încăpea peste 1.300 de Pământuri, iar Marea Pată Roșie e o furtună mai mare decât planeta noastră. Inelele lui Saturn ajung la 282.000 km de planetă, dar inelele principale au de obicei doar vreo 10 metri grosime. Uranus se rotește culcat pe o parte, iar pe Neptun vânturile ating 580 m/s. Cele patru planete au împreună sute de sateliți cunoscuți, de la vulcanicul Io la Titan, singurul satelit cu atmosferă densă. Mai multe în pagina despre Saturn și Jupiter.

Saturn și inelele lui în culori naturale, cu umbra planetei căzând peste inele
Saturn, mozaic din 126 de imagini Cassini făcute în octombrie 2004. Foto: NASA/JPL/Space Science Institute · Cassini, 2004 · Domeniu public · NASA

Pluto și marginea turului

Pluto este mai mic decât Luna noastră, cu doar 2.376 km în diametru, iar lumina Soarelui are nevoie de circa cinci ore și jumătate ca să ajungă acolo. „Inima” lui uriașă și luminoasă, Tombaugh Regio, poartă numele lui Clyde Tombaugh, care a descoperit Pluto în 1930. New Horizons a trecut pe lângă el pe 14 iulie 2015 și l-a arătat pentru prima dată ca pe o lume, cu munți de gheață de apă și straturi de ceață. Din 2006 este clasificat drept planetă pitică.

La Pluto se întoarce Marele Tur. Dincolo se află Centura Kuiper, o regiune vastă de corpuri înghețate, iar mult mai departe sondele Voyager, acum în spațiul interstelar.

Marele Tur sau Sistemul Solar complet: care ți se potrivește?

Marele Tur: 26 de minute, 24,99 lei

Cea mai bună privire de ansamblu: fiecare planetă, sateliții principali și Pluto într-o seară, cu faptele esențiale la fiecare oprire. Este zborul pe care îl recomandăm după zborul de probă gratuit.

Sistemul Solar complet: planete pitice, comete, sonde

Cel mai lung zbor al nostru merge mai adânc: Soarele de aproape, cinci planete pitice, mai mulți sateliți, o vizită la un asteroid real și la o cometă reală, Centura Kuiper, un model clar marcat al Norului Oort (ipotetic) și nave precum Hubble, Webb și Voyager. Vezi Sistemul Solar complet. Pentru elevi, pagina despre astronomia pentru copii arată cum se leagă turul de lecții.

Întrebări despre tur

Există un tur virtual al Sistemului Solar?

Da. Marele Tur LIFTONAUT este un zbor ghidat și simulat pe lângă Lună, fiecare planetă, sateliții mari, centura de asteroizi și Pluto, în circa 26 de minute, cu planetele în pozițiile lor reale la data lansării.

Cât ar dura să călătorești prin tot Sistemul Solar?

Ani sau zeci de ani. New Horizons, lansată mai rapid decât orice navă dinaintea ei, a avut nevoie de peste nouă ani ca să ajungă la Pluto, iar Voyager 2 a avut nevoie de doisprezece ani pentru Neptun. NASA estimează că Voyager 1 va avea nevoie de circa 300 de ani doar ca să ajungă la marginea interioară a ipoteticului Nor Oort și, probabil, de 30.000 de ani ca să-l depășească.

Ce planete vizitează Marele Tur și în ce ordine?

După Lună: Venus, Mercur, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun, apoi planeta pitică Pluto, înainte de întoarcerea pe Pământ.

Sunt distanțele din tur la scară?

Da. În vederea 3D planetele sunt la distanțele și la dimensiunile lor reale, iar doar timpul este comprimat. Pe harta 2D, distanțele sunt desenate pe o scară logaritmică, ca tot Sistemul Solar să încapă pe un ecran.

Ce tur e cel mai bun pentru primul zbor?

Începe cu zborul de probă gratuit spre Lună. Pentru o primă călătorie completă, Marele Tur, la 24,99 lei, arată fiecare planetă într-un singur zbor; pentru unul mai scurt, alege Luna sau Marte.

Surse

Cifrele de pe această pagină vin din aceste surse oficiale.

  1. NASA Science · Our Solar System
  2. NASA NSSDCA · Planetary Fact Sheets
  3. NASA/JPL · Approximate Positions of the Planets
  4. NASA Science · Venus facts
  5. NASA Science · Mercury facts
  6. NASA Science · Pluto facts
  7. NASA Science · New Horizons
  8. NASA Science · Voyager 2
  9. NASA Science · Voyager frequently asked questions (the Oort Cloud)

Explorează mai departe