Călătorie la Saturn și Jupiter: Giganții, cu inele și sateliți

01

Giganții Sistemului Solar, într-un singur zbor

Jupiter se află la peste o jumătate de miliard de kilometri de Pământ, iar lumina are nevoie de peste jumătate de oră ca să ajungă acolo; Saturn e mereu la peste 1,2 miliarde de km, peste o oră pentru lumină. Neptun e atât de departe, încât lumina Soarelui îi ia circa patru ore.

Turul comprimă acei ani în minute; distanțele și pozițiile rămân reale, iar ghidul îți spune cât ar fi durat fiecare tronson.

02

Prin centura de asteroizi (e mai goală decât crezi)

Între Marte și Jupiter se află centura principală de asteroizi, despre care se estimează că ar conține peste un milion de asteroizi mai mari de 1 km. În filme e un câmp aglomerat de stânci învârtejite. În realitate, doi asteroizi vecini se află în medie la o distanță de peste trei ori cât cea dintre Pământ și Lună, iar toți la un loc au mai puțină masă decât Luna noastră.

De aceea sondele o traversează fără probleme: prima a fost Pioneer 10, în 1972–1973. Simularea păstrează densitatea reală, deci pe fereastră vezi doar câteva puncte slabe, alunecând pe fundalul stelelor. Plasează intenționat un asteroid mare lângă traseu, ca să vezi cum arată unul de aproape; o traversare reală ar ajunge rar atât de aproape.

03

Jupiter: cea mai mare planetă și sateliții ei

În Jupiter ar încăpea peste 1.300 de Pământuri. Dungile lui sunt nori de amoniac și apă purtați de vânturi care suflă în sensuri opuse, iar Marea Pată Roșie e o furtună mai mare decât Pământul, care bântuie de sute de ani. O zi durează sub zece ore, cea mai scurtă dintre toate planetele.

Numărul sateliților lui Jupiter recunoscuți de NASA a ajuns la 115. Cei patru mari i-a descoperit Galileo Galilei în 1610: Io, lumea cu cei mai mulți vulcani activi din Sistemul Solar; Europa, care ascunde probabil un ocean sărat sub gheață; Ganymede, cel mai mare satelit dintre toți, mai mare decât planeta Mercur; și Callisto, cel mai craterizat corp cunoscut.

04

Saturn: inelele, de aproape

Saturn este vedeta turului. Sistemul lui de inele se întinde până la 282.000 km de planetă, iar planeta în sine este mai puțin densă decât apa: în medie, doar 687 kg pe metru cub.

Din ce sunt făcute inelele

Din miliarde de bucăți de gheață și rocă, de la grăunțe de praf la blocuri cât o casă, fiecare pe propria orbită în jurul planetei.

Cât de subțiri sunt, de fapt, inelele

Cu toată lățimea lor, inelele principale au de obicei doar vreo 10 metri grosime. Privite din profil, aproape dispar.

Titan și Enceladus

Saturn are 293 de sateliți confirmați, mai mulți decât orice altă planetă. Titan, mai mare decât Mercur, e singurul satelit cu atmosferă densă și are ploi, râuri și mări de metan și etan lichid. Micul Enceladus aruncă în spațiu jeturi de vapori de apă și gheață dintr-un ocean ascuns sub crustă.

05

Uranus și Neptun, giganții de gheață

Uranus se rotește culcat pe o parte, cu axa înclinată cu aproape 98°, așa că fiecare pol primește zeci de ani de lumină, apoi zeci de ani de noapte; culoarea lui albastru-verzuie vine de la metan, care absoarbe lumina roșie. Neptun are cele mai rapide vânturi măsurate pe o planetă, de până la 580 m/s, peste 2.000 km/h. Cel mai mare satelit al său, Triton, orbitează invers și are gheizere; Voyager 2 a măsurat pe suprafața lui −235 °C.

Doar o singură sondă a vizitat vreuna dintre cele două planete: Voyager 2, la Uranus în 1986 și la Neptun în 1989.

06

Detalii despre tur: circa 17 minute, 19,99 lei

Turul Giganții durează circa 17 minute, de la sondajul GO/NO-GO până la aterizarea pe aceeași rampă, și costă 19,99 lei pe loc, cu zece locuri pe rachetă și o plecare la fiecare zece minute. Dacă vrei și Luna, planetele interioare și Pluto, alege Marele Tur; pentru și mai departe, vezi Sistemul Solar complet. Înainte de asta poți face zborul de probă gratuit.